Educația din România trece printr-o perioadă de stagnare și declin, marcată de scăderi constante în resursele financiare alocate, numărul de școli, universități, elevi și studenți. Datele oficiale oferite de instituțiile locale și europene evidențiază o criză profundă a educației, care are consecințe directe asupra calității și accesibilității acestui sector vital pentru dezvoltarea unei societăți moderne.
Scăderea Bugetului alocat Educației
Unul dintre cele mai alarmante aspecte ale acestei crize este diminuarea bugetului pentru educație. În perioada 2020-2023, alocările bugetare ca procent din PIB au scăzut treptat, de la 2,90% în 2020 la doar 2,10% în 2023. Acest declin subliniază lipsa de prioritate acordată educației în planurile guvernamentale, afectând investițiile în infrastructură, salariile cadrelor didactice și, în cele din urmă, calitatea actului educațional. Cu toate că legislația impune un minimum de 6% din PIB pentru educație, acest obiectiv nu a fost atins nici măcar pe aproape.
În plus, în 2024, guvernul a încălcat și prevederile noii legi a învățământului preuniversitar din cadrul pachetului „România Educată”, care stipulează alocarea a 15% din bugetul general consolidat (BGC) pentru educație. Realitatea a fost mult sub aceste promisiuni, cu doar 9% alocate. România se află astfel pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește bugetul destinat educației, devansând doar Irlanda.
Scăderea Numărului de Școli și Universități
Învățământul preuniversitar și universitar din România a fost, de asemenea, afectat de scăderi ale numărului de instituții. Între 2020 și 2023, numărul de școli publice a scăzut cu 43 de unități, o consecință directă a scăderii numărului de elevi, dar și a lipsei investițiilor în infrastructura educațională. În 2020 existau 5.390 de școli în România, dar acest număr a ajuns la 5.347 în 2023.
Universitățile au urmat o tendință similară, numărul acestora scăzând de la 54 la 52 în aceeași perioadă. Aceasta reflectă nu doar declinul demografic, ci și migrația tinerilor către instituții educaționale din străinătate, în căutarea unor oportunități mai bune.
Scăderea Numărului de Elevi și Studenți
Demografia României, aflată într-o continuă scădere, își pune amprenta și asupra populației școlare. În ultimii patru ani, numărul total de elevi a scăzut cu 37.000, ajungând la 2,37 milioane în 2023. Această scădere constantă se traduce nu doar prin clase mai mici și comasarea școlilor, dar și prin diminuarea resurselor disponibile pentru educație, afectând atât calitatea predării, cât și dezvoltarea personalului didactic.
De asemenea, numărul studenților, masteranzilor și doctoranzilor a scăzut cu aproape 15.900 în perioada analizată. Deși 2023 a înregistrat o ușoară redresare a numărului de studenți, tendința generală din ultimii ani arată o scădere constantă.
Creșterea Numărului de Profesori
În contrast cu scăderea numărului de elevi și studenți, numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar a crescut ușor, cu aproximativ 4.219 profesori noi între 2020 și 2023. La nivel universitar, creșterea a fost mai moderată, cu 932 de cadre didactice în plus în aceeași perioadă.
Concluzii: Un Viitor Nesigur pentru Educație
Statisticile recente indică o realitate sumbră pentru educația din România. Lipsa finanțării adecvate, scăderea numărului de elevi și studenți și reducerea numărului de instituții educaționale semnalează o criză profundă. Într-o lume în care educația este considerată fundamentul dezvoltării, România pare să meargă în direcția opusă.
Guvernele succesive nu au reușit să prioritizeze educația, iar acest lucru riscă să afecteze negativ viitorul generațiilor următoare. Este nevoie de măsuri urgente pentru a corecta acest declin, prin creșterea investițiilor, asigurarea unui cadru legislativ solid și implementarea unor politici educaționale eficiente. Doar așa România poate spera la un viitor în care educația va deveni un motor real al dezvoltării naționale.
Turneu Voltaj in Marea Britanie 1-3 Noiembrie 2024 , Wolverhampton, Londra si Manchester
